23 Februarie 2013

Momeli toxice

Momelile sunt amestecuri de diferite substante toxice cu diverse produse agricole sau alimentare , dupa daunatorul impotriva caruia sunt folosite . In prepararea momelilor sunt folosite insecticide de ingestie. Momelile otravite prezinta economii de substante toxice , aplicare simpla si nu necesita cantitati mari de apa. Necesita insa mari cantitati de produse auxiliare prin doze mari de momeli la ha. Dupa modul de preparare si folosire deosebim momelile verzi (umede) si momeli uscate .

Momelile verzi se prepara din masa verde tocata , care se amesteca sau se stropeste cu o suspensie a produsului toxic. Momelile verzi se aplica in special in combaterea omizilor de Euxoa segentum , Agriotes sp. Etc. Momelile verzi se aplica in gramajoare mici la o departare de 4 m una de alta. La un ha sunt necesare 100 kg de momeli.

Momelile uscate. Aceste momeli se prepara din diferite seminte sau alte produse agricole si se folosesc in combaterea coropisnitelor , a omizilor de Euxoa Segetum , de Chloridea Obsoleta, a lacustelor etc.

 Dezinsectizarea si dezinfectarea prin gazare

Se aplica in dezinsectarea spatiilor inchise , a produselor agricole sau a plantelor si a solului. Dezinsectizarea se face sub prelate , in gropi sau in camere speciale.

Dezinsectizarea si dezinfectarea solului

Se aplica pentru distrugerea agentilor patogeni si a daunatorilor din sol . dezinfectarea solului se face in special in pepiniere sau pe terenul destinat rasadnitelor si serelor.

Dezinfectarea solului se face in special pentru distrugerea agentilor patogeni producatori de boli la plante. Aceasta operatie care se aplica pentru pamantul destinat serelor sau rasadnitelor , se face cu una din urmatoarele solutii :

a)Solutie de formalina . Cu ajutorul unei stropitori de gradina se uda pamantul cu o solutie de 2,5% formol 40% pan ace acesta se umezeste la o adancime de 15-20 cm , dupa care se acopera timp de 2 zile cu saci , prelate sau carton asfaltat. Se aeriseste 7-10 zile. Pentru 1 m patrat este nevoie de 10 litri solutie.

h)Solutie de sulfat de cupru. Se aplica dupa metoda de mai sus , fara a se acoperi insa solul dupa tratare; se aeriseste apoi 2-3 zile . Solutia are concentratia de 3-4 % sulfat de cupru . Pentru 1 m patrat este nevoie de 9-11 l solutie.

c) solutie de acid acetic . Se dezinfecteaza dupa aceeasi metoda , fara a se acoperi dupa tratare , cu o solutie de 1,5 % acid acetic , dupa care se aeriseste 2-3 zile. Pentru 1 m patrat este nevoie de 10-12 l solutie. Dezinsectizarea solului se aplica in combaterea daunatorilor din sol atat pentru terenul din sere si rasadnite cat si pentru acel destinat pepinierelor. Aceasta operatie se face dupa una din urmatoarele metode:

a) sulfura de carbon . Cu ajutorul unui pal injector se introduce in sol 50-60 g sulfura de carbon la m patrat. In lipsa acestui injector, se infringe in pamant un tarus la 20-25 cm adancime. Pentru fiecare m patrat se fac 4-5 gauri in care se introduce cate 10-12 g sulfura de carbon. Sulfura de carbon nu se foloseste in timpul vegetatiei. Pentru dezinsectizarea pamantului in gramezi (pentru sere sau rasadnite) se calculeaza 1 litru sulfura de carbon la 1 m cub pamant.

b)Hexacloranul pulbere. Se introduce dupa aratura de primavara sau dupa cultivator inainte de semanat la 10-12 cm adancime 150 kg hexacloran de 1,5 % isomer gamma. La introducerea hexacloranului in , sol , temperature trebuie sa fie de cel putin 10 grade Celsius.

Dezinfectarea si dezinsectizarea spatiilor de inmagazinare

Dezinfectarea spatiilor de inmagazinare se face inainte de depozitarea produselor agricole. Dezinfectarea spatiilor de inmagazinare se face prin stropirea peretilor cu produse chimice sau prin gazare.

 Dezinsectizarea produselor agricole

Dezinsectizarea produselor agricole inmagazinate se face obisnuit prin gazare , in spatii inchise , in camera sau sub prelate.

In camerele inchise , semintele destinate tratarii se pun in straturi subtiri de 60 cm (cereale) la 80 cm (mazarea) inaltime. Cand semintele sunt depozitate in saci , acestia nu trebuie sa depaseasca inaltimea de 5-6 saci , intre care vor fi spatii obligatoriu de 10-12 cm.

La gazarea sub prelate , sacii se asaza in stive de 2 m inaltime, iar intre ei se lasa un spatiu de trecere de 0,5 m latime. Dupa ce sacii se asaza in gramezi , se acopera cu prelate. In locurile de unire , prelatele se petrec 1 m unele peste altele. Sulfura de carbon se pune in farfurii sau tavi in spatiile libere , precum si in spatiile libere ramase intre saci si prelate , prelatele asezandu-se pe niste capre. Dupa introducerea sulfurii de carbon , prelatele se umezesc bine. Doza de sulfura de carbon cand se gazeaza sub prelate este de 400 g la m cubi de spatiu.

Gazarea materialului saditor

Aceasta operatie se face in camera perfect inchise , bine etasate , care sub nici un motiv sa nu permita difuzarea gazului. Acidul cianhidric se obtine prin reactia dintre cianura de sodium si acidul sulfuric diluat. Ca utilaj sunt necesare: 1 vas de lemn de cca . 20-25 litri, 1 cantar de bucatarie , 1 cilindru gradat si 1 termometru obisnuit. Utilajul se monteaza in asa fel ca cianura de sodium pusa intr-un saculet sa poata fi introdusa in hardaul cu acid sulfuric diluat , folosindu-se un sistem de scripeti.

Succesiunea operatiilor de dezinsectizare este urmatoarea:

-calcularea cubajului camerei de gazare;

- incarcarea camerei cu materialul de gazat;

- incalzirea camerei pana cand aceasta ramane stationara la 17-18grade.

-cantarirea cianurii si diluarea acidului sulfuric;

-introducerea in camera a vasului cu acid sulfuric diluat , dup ace acesta s-a racit;

-fixarea saculetului cu cianura deasupra vasului cu acid sulfuric diluat;

-lipirea usilor si ferestrelor de ventilatie;

-coborarea saculetului cu cianura in vasul cu acid sulfuric;

-aerisirea camerei dupa trecerea timpului de expunere fixat;

-evacuarea materialului gazat din camera.

Publicat 23/ 02/ 2013

Foto www.egedal.dk